Iată-ne din nou, pe cruce te-am străpuns
Cu ochii plini de ură, cu zâmbetul ascuns
- De ce nu te cobori, mai este Altul Uns?
Salvează-te pe Tine, pe noi, e îndeajuns!

Iată-ne din nou, cu pumnii dând în piept
În inima de piatră, urlând că e nedrept
- De ce să rupi cămașa? Eu nu accept!
Să dăm din nou cu zarul, așa e înțelept!

Iată-ne din nou, sub cerul negru-întunecat
Într-un fior de moarte, de-ndată ce-a strigat:
-Dumnezeule! Dumnezeule, de ce M-ai lăsat?
………………………. . ………………………. ……………………….
Iartă-i Tată de orișice păcat! ... S-a încheiat!

-Uită-ne și pleacă, am depășit orice-apogeu
Să cadă stâncile și munții peste al nostru eu
-Tăcere! Oameni buni, Acesta nu-i un evreu
Acesta-fost cu-adevărat Fiul lui Dumnezeu!